Ministerul Educației lansează, începând cu anul școlar 2025–2026, un program-pilot inedit care schimbă modul de desfășurare a cursurilor pentru elevii de clasa a XII-a. Proiectul prevede ca aceștia să participe la ore patru zile pe săptămână în format fizic, iar a cincea zi – de regulă vinerea – să fie dedicată activităților online sau studiului individual. Inițiativa, testată deja în mai multe licee, își propune să ofere elevilor din ultimul an de liceu timp suplimentar pentru pregătirea examenului de Bacalaureat, dar și o adaptare la metodele moderne de predare.
18 licee din toată țara, selectate pentru testarea programului
Proiectul se aplică în 18 unități de învățământ din România, selectate de Ministerul Educației pentru a evalua impactul noului model de organizare. Printre acestea se află și Colegiul Național Bănățean din Timișoara, una dintre instituțiile cu tradiție în mediul preuniversitar românesc.
Aici, elevii de clasa a XII-a participă la cursuri fizice de luni până joi, iar ziua de vineri este rezervată activităților online: ore de recapitulare, proiecte, teme, pregătire individuală sau sesiuni de consultare cu profesorii.
Scopul declarat al programului este optimizarea procesului de învățare pentru elevii aflați în pragul examenelor naționale, printr-o reorganizare eficientă a timpului și prin introducerea unui model de studiu hibrid, care combină prezența fizică la clasă cu responsabilitatea individuală.
De ce s-a ales acest model
Conducerea liceelor-pilot și reprezentanții Ministerului Educației au argumentat că elevii de clasa a XII-a se confruntă cu o presiune uriașă în anii terminali, din cauza volumului mare de materie și a stresului legat de Bacalaureat.
„Elevii resimt oboseală și anxietate pe fondul programelor încărcate și al pregătirii continue pentru examen. Ziua de studiu de acasă le oferă ocazia de a respira, de a-și gestiona timpul și de a aprofunda materiile importante”, explică reprezentanți ai Ministerului Educației.
Astfel, ideea centrală a proiectului este concentrarea cursurilor față în față pe disciplinele de Bacalaureat – limba română, matematică sau istorie, limba străină, respectiv materia de profil – și alocarea zilei online pentru revizuire, teme și pregătire suplimentară.
Modelul urmează tendințele europene, unde învățarea hibridă este tot mai des folosită în licee și universități, pentru a stimula autonomia elevilor și gândirea critică.
Avantajele așteptate
Implementarea acestui format are multiple beneficii, spun specialiștii în educație.
- Elevii obțin mai mult timp pentru studiu individual, ceea ce poate reduce presiunea psihologică și oboseala acumulată în anii terminali.
- Profesorii pot dedica mai multă atenție claselor de examen, adaptând metodele de predare la nevoile reale ale elevilor.
- Ziua online permite utilizarea resurselor digitale moderne, facilitând un proces educațional mai interactiv și mai apropiat de generația actuală.
- Modelul contribuie la modernizarea școlii românești, oferind un exemplu de flexibilitate și de adaptare la realitățile tehnologice actuale.
La Colegiul Național Bănățean, profesorii implică elevii în proiecte interdisciplinare, activități creative și sesiuni online de feedback, menite să le dezvolte autonomia și capacitatea de a învăța independent.
Provocări și limite ale programului
Totuși, implementarea modelului ridică și o serie de provocări. Principala dificultate ține de nivelul de responsabilitate al elevilor, care trebuie să-și gestioneze eficient timpul în ziua de studiu online.
Unii elevi recunosc că, fără o disciplină personală clară, există riscul ca ziua de vineri să devină o „zi liberă” în locul uneia productive.
„Dacă nu ești organizat, pierzi ritmul. Ziua online e utilă doar dacă știi să-ți planifici învățarea și să-ți respecți programul”, mărturisește o elevă de la unul dintre liceele implicate în proiect.
De asemenea, există riscul ca disciplinele care nu fac parte din examenul de Bacalaureat să fie treptat marginalizate, mai ales dacă profesorii sau elevii nu reușesc să mențină ritmul activităților online.
Din punct de vedere logistic, școlile trebuie să asigure:
- acces egal la internet și dispozitive electronice pentru toți elevii;
- instruirea profesorilor pentru predare online;
- monitorizarea activităților din ziua de vineri;
- respectarea orarului digital stabilit la nivelul fiecărei instituții.
Reacția profesorilor
Cadrele didactice implicate în proiect consideră că experimentul reprezintă o oportunitate de modernizare a sistemului, dar și o provocare în ceea ce privește adaptarea conținutului didactic.
„Predarea hibridă ne obligă să gândim lecțiile diferit, să folosim resurse online, platforme, teste interactive și metode de evaluare adaptate. În același timp, trebuie să păstrăm contactul real cu elevii și să le oferim sprijin constant”, explică un profesor de limba română de la Timișoara.
Mulți dascăli salută faptul că proiectul aduce în prim-plan flexibilitatea educației, dar atrag atenția că monitorizarea atentă a rezultatelor este esențială pentru a evita inegalitățile între elevi.
Ce urmează după anul pilot
Ministerul Educației va evalua rezultatele acestui program în vara anului 2026, analizând indicatori precum:
- rata de promovare la Bacalaureat;
- satisfacția elevilor și profesorilor;
- calitatea procesului educațional;
- feedback-ul comunităților locale și al părinților.
Dacă rezultatele sunt pozitive, modelul ar putea fi extins și către alte licee, eventual și către alte niveluri de studiu, cu adaptări specifice. În același timp, formatul ar putea fi folosit ca bază pentru o reformă mai amplă a învățământului liceal, care să introducă oficial zile de studiu alternativ.
Implicațiile pentru elevi, părinți și profesori
Ziua de vineri nu este, așa cum au subliniat reprezentanții Ministerului, „o zi liberă”, ci una destinată învățării autonome. Elevii trebuie să-și organizeze spațiul de lucru, să își planifice sarcinile și să comunice activ cu profesorii prin platformele digitale.
Pentru părinți, programul implică înțelegerea faptului că prezența fizică redusă la școală nu echivalează cu o reducere a volumului de învățare, ci cu o redistribuire a efortului între activitatea la clasă și studiul individual.
Profesorii, la rândul lor, joacă un rol crucial în menținerea echilibrului între formatul tradițional și cel digital, adaptând temele, ritmul și metodele de predare pentru a menține implicarea elevilor.
O schimbare de mentalitate
Proiectul-pilot pentru clasa a XII-a nu este doar o ajustare de orar, ci un pas spre schimbarea mentalității educaționale din România. El testează o nouă formă de învățare bazată pe autonomie, responsabilitate și folosirea inteligentă a tehnologiei.
Dacă experimentul va da rezultate, România ar putea face un pas important spre un model de educație modern, mai apropiat de sistemele occidentale – în care calitatea învățării contează mai mult decât prezența fizică în bancă.
