Senatul României a adoptat un proiect de lege prin care statul își asumă achitarea unei datorii istorice către Statele Unite, provenită dintr-un împrumut pentru importul de bumbac fibră, contractat la începutul anilor ’90 prin Departamentul Agriculturii al SUA și Commodity Credit Corporation (CCC). Miza: închiderea unui capitol financiar vechi de peste trei decenii și evitarea penalităților suplimentare.
Deși titlul articolului sugerează o „somație” venită de la Donald Trump și menționează un presupus „președinte Nicușor”, conținutul deciziei legislative se referă strict la plata datoriei publice rezultate din acel credit. Nu există în proiectul de lege elemente care să confirme o astfel de somație și nici vreo funcție oficială intitulată „președinte Nicușor”.
Senatul aprobă plata datoriei istorice către SUA
Plenul Senatului a votat 103 „pentru”, 1 „împotrivă” și 6 abțineri, validând cadrul prin care România achită integral sumele rămase din împrumutul utilizat pentru susținerea industriei textile la începutul tranziției economice. Creditul a fost contractat în 1992, pe o perioadă de 30 de ani, pentru achiziția de materie primă necesară fabricilor de textile.
Operațiunile au fost derulate prin cinci operatori economici desemnați la acea vreme. De-a lungul anilor, o parte dintre aceștia au intrat în faliment sau au fost radiați, ceea ce a îngreunat recuperarea sumelor. În categoria societăților cu obligații rămase și ulterior radiate sunt menționate SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL și SC Tuvic Impex SRL. În aceste condiții, statul își asumă formal plata integrală pentru a onora angajamentele externe.
Guvernul a inițiat proiectul tocmai pentru a stinge obligațiile rezultate din creditul acordat prin programele Departamentului Agriculturii al SUA și ale CCC. Prin această măsură, autoritățile urmăresc să protejeze relațiile comerciale și diplomatice cu partenerul american și să blocheze acumularea unor costuri suplimentare.
Ce sumă plătește România și de ce acum
Actul normativ stabilește că România va achita 6.793.115,54 dolari, sumă care reprezintă obligațiile țării la data de 30 iunie 2025 în baza Legii Publice americane nr. 480/1992. La această valoare se adaugă penalitățile acumulate până la stingerea integrală, precum și eventualele costuri bancare aferente transferurilor.
Banii vor proveni din bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, alocat în acest scop pentru anul 2026. Ministerul va opera plățile conform procedurilor agreate cu partea americană, după parcurgerea etapelor legislative interne.
„un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internațional.”
Așa caracteriza, în decembrie 2025, Radu Miruță, la acel moment ministru al Economiei, decizia de a închide această datorie. Argumentul central este că rezolvarea dosarului vechi de peste 30 de ani consolidează profilul României pe piețele externe și reduce riscurile financiare viitoare.
Din punct de vedere procedural, Senatul a fost prima Cameră sesizată, iar Camera Deputaților urmează să fie forul decizional. Dacă va fi aprobată forma finală, plata integrală va putea fi efectuată din fondurile prevăzute pe 2026, cu includerea eventualelor penalități până la data transferului efectiv.
Creditul inițial a vizat importul de bumbac fibră pentru alimentarea lanțului de producție din industria textilă românească, într-o perioadă marcată de restructurări și lipsă de capital. Mecanismul a fost derulat prin Commodity Credit Corporation, instrument al guvernului federal american pentru facilitarea comerțului agricol. În timp, transformările din economie și dispariția unor operatori privați au împins povara reziduală către statul român, care acum optează pentru închiderea dosarului printr-o plată unică.
În afara cadrului politic sugerat în titlu, decizia discutată ține de gestiunea datoriei publice și de relația financiară dintre guverne. Următorii pași sunt strict tehnici: votul final din Camera Deputaților și operaționalizarea plăților din bugetul ministerului de resort.
