Guvernul Ilie Bolojan pregătește o decizie cu impact major: interzicerea cumulului pensie–salariu pentru bugetarii de top
Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește una dintre cele mai controversate măsuri economice din ultimii ani – interzicerea cumulului pensie–salariu pentru anumite categorii de angajați din sistemul public. Inițiativa ar urma să fie inclusă în pachetul 3 de reforme economice, ce va fi prezentat oficial în această lună, și vizează reducerea inechităților și controlul cheltuielilor de stat.
Dacă va fi adoptată, legea ar putea afecta mii de funcționari și demnitari, printre care și persoane cu venituri considerabile, care în prezent încasează simultan pensie și salariu din bani publici.
Guvernul vrea să pună capăt „dublării” veniturilor bugetare
Potrivit surselor guvernamentale, executivul analizează o interdicție parțială privind cumulul pensiei cu salariul pentru persoanele aflate în funcții publice – mai ales acolo unde pensia provine tot din sistemul de stat. Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de reformă fiscal-bugetară, menit să reducă presiunea pe buget și să aducă mai multă echitate între categoriile de angajați.
Un oficial din coaliție a declarat, sub protecția anonimatului, că „această măsură este inevitabilă dacă vrem să corectăm anomaliile și să dăm un semnal de responsabilitate fiscală”.
Florin Georgescu, printre cei care ar putea fi afectați
Printre numele vehiculate în contextul noii reguli se află Florin Georgescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României, în vârstă de 71 de ani. Potrivit Newsweek România, Georgescu are un salariu lunar de 83.000 de lei de la BNR, la care se adaugă două pensii: una contributivă de 20.000 de lei și una specială de 7.200 de lei. Venitul său total depășește 110.000 de lei lunar, adică de peste 20 de ori mai mult decât salariul mediu net din România (aproximativ 5.500 de lei).
Dacă măsura Guvernului Bolojan va intra în vigoare, viceguvernatorul BNR și alți demnitari cu venituri similare vor fi obligați să aleagă între pensie și salariu, pierzând una dintre sursele de venit lunar.
Cariera și averea lui Florin Georgescu
Absolvent al Academiei de Studii Economice din București, cu un doctorat în economie, Florin Georgescu are o carieră de peste patru decenii în administrația publică și sistemul financiar. A fost ministru al Finanțelor între 1992–1996, deputat PSD timp de două mandate și viceguvernator al BNR din 2004.
Conform ultimei declarații de avere, deține un apartament și o casă de vacanță, o colecție de artă și ceasuri estimată la 40.000 de euro, precum și economii și investiții de aproximativ patru milioane de lei.
O măsură cu efecte directe asupra bugetarilor de top
Specialiștii în economie estimează că mii de persoane ar putea fi afectate de noua lege, în special din rândul magistraților, parlamentarilor, angajaților BNR și din structurile ministeriale.
Pentru unii, impactul va fi pur simbolic, însă pentru alții ar putea însemna pierderea a zeci de mii de lei lunar. „Este o lovitură directă pentru cei care beneficiază de pensii speciale și ocupă încă funcții publice foarte bine plătite”, explică un expert fiscal citat de HotNews.
Executivul argumentează că interdicția urmărește eliminarea privilegiilor și reașezarea sistemului pe principii de echitate socială. Totuși, o parte dintre juriști atrag atenția că aplicarea unei astfel de măsuri ar putea fi contestată în instanță, mai ales în cazul celor care au dobândit dreptul de pensie înainte de adoptarea noii legi.
Reformele economice și contextul politic
Pachetul 3 de reforme pregătit de Guvernul Bolojan include și alte măsuri sensibile, printre care:
- revizuirea sistemului de beneficii pentru demnitari;
- limitarea numărului de consilieri din aparatul public;
- reducerea cheltuielilor administrative ale ministerelor;
- creșterea disciplinei bugetare la nivel local.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că „reformele nu sunt populare, dar sunt necesare”, subliniind că România nu își mai poate permite „să susțină un sistem în care aceiași oameni primesc dublu din același buget public”.
Ce urmează
Guvernul urmează să prezinte proiectul de lege în a doua jumătate a lunii noiembrie, iar măsura va fi supusă dezbaterii publice înainte de a ajunge în Parlament. Potrivit surselor din coaliție, interdicția ar urma să se aplice începând cu 1 ianuarie 2026, cu o perioadă de tranziție de câteva luni pentru persoanele afectate.
Dacă va fi aprobată, România se va alătura altor state europene – precum Franța, Germania sau Portugalia – care au introdus restricții similare pentru veniturile din fonduri publice, în scopul reducerii inechităților și creșterii sustenabilității fiscale.
În concluzie, decizia Guvernului Bolojan privind interzicerea cumulului pensie–salariu are potențialul de a schimba semnificativ structura veniturilor din sectorul public. Susținătorii o consideră un pas necesar pentru modernizarea statului, în timp ce criticii o văd drept o măsură cu risc juridic și impact social imprevizibil. Cert este că, pentru mii de bugetari de top, începutul anului 2026 ar putea aduce sfârșitul unei ere a privilegiilor financiare.
