Călin Georgescu va rămâne sub control judiciar, a decis luni, Judecătoria Sectorului 1 București, care a confirmat măsurile dispuse de procurori încă din 26 februarie. Instanța a respins cererea de revocare a măsurii preventive și a stabilit că hotărârea rămâne valabilă până la următoarea verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore.
Decizia instanței, menținută pentru încă 60 de zile
Potrivit documentului judecătoresc, magistrații au constatat „legalitatea și temeinicia controlului judiciar” impus lui Călin Georgescu prin ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a respins cererea de revocare a măsurii preventive, menționând că toate cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
„Cu drept de contestație în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunțată prin punerea minutei la dispoziția inculpatului și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 07.07.2025”, se arată în încheierea Judecătoriei Sectorului 1.
Măsura controlului judiciar implică respectarea unor obligații stricte, printre care interdicția de a părăsi țara fără acordul instanței și interdicția de a lua legătura cu anumite persoane implicate în dosar.
Acuzațiile Parchetului General
În urmă cu o săptămână, Parchetul General a anunțat trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, sub acuzația de propagandă legionară și cultul unor persoane condamnate pentru crime de război. Statutul acestuia a fost schimbat din suspect în inculpat după analizarea probelor strânse în cadrul anchetei.
Anchetatorii susțin că, între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, Georgescu ar fi promovat în spațiul public idei cu caracter extremist, legionar și xenofob. Printre faptele invocate se află participarea la o emisiune TV în care a citat din Corneliu Zelea Codreanu, dar și declarații elogioase la adresa mareșalului Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război.
„Adevărul nu are nevoie de oameni” – reacția lui Georgescu
După ședința de judecată din 4 iulie, Călin Georgescu a declarat în fața presei că este „fericit” că dosarul său a ajuns în instanță, exprimându-și încrederea că se va demonstra nevinovăția sa.
„Sunt fericit că dosarul meu a ajuns în instanță și am convingerea că se va stabili nevinovăția mea. Ultima speță este legată de faptul că adevărul nu are nevoie de oameni, însă noi, fără adevăr, nu putem trăi”, a spus fostul candidat la președinție.
Ideile promovate și perioada vizată de anchetă
Potrivit procurorilor, în perioada 2020–2025, Călin Georgescu ar fi susținut constant mesaje care glorificau Mișcarea Legionară și liderii acesteia. Aceste mesaje ar fi fost difuzate prin interviuri, postări online, conferințe publice și apariții la televiziuni.
În rechizitoriu se menționează că inculpatul a promovat o viziune mistică ortodoxă asupra regenerării naționale, bazată pe ideea existenței unui lider „carismatic și predestinat” care ar trebui să conducă un proces de renaștere morală și spirituală a națiunii.
Anchetatorii mai arată că Georgescu a prezentat trecutul istoric într-o manieră idealizată, contrastându-l cu prezentul, pe care l-a descris ca fiind „decăzut și corupt”, sub influența unor „inamici statali externi”.
Discursul din Piața Universității, moment-cheie al anchetei
Unul dintre episoadele-cheie analizate în anchetă este discursul susținut de Călin Georgescu la 2 octombrie 2021, în Piața Universității din București. Potrivit procurorilor, acesta ar fi făcut salutul legionar și ar fi imitat gesturile și tonul mareșalului Ion Antonescu.
Momentul a fost filmat și distribuit pe rețelele sociale, fiind ulterior inclus în dosar ca probă a intenției sale de a promova simboluri și ideologii interzise prin lege.
Conținutul rechizitoriului: o activitate constantă de promovare a ideologiei legionare
În documentul înaintat instanței, procurorii arată că „inculpatul a afirmat în mod repetat, prin interviuri, declarații și postări online, consecvența sa ideologică pro-legionară, precum și legăturile cu persoane și grupări care promovează ideologia neolegionară”.
Scopul acestor acțiuni, potrivit Parchetului, ar fi fost „producerea unei schimbări de percepție publică privind încadrarea istorică a Mișcării Legionare și a figurilor asociate acesteia”.
Printre persoanele elogiate de Georgescu în luările sale de poziție publice se numără Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța, lideri istorici condamnați pentru implicarea lor în crime de război și acțiuni extremiste.
Promovarea mesajelor și canalele de comunicare utilizate
Rechizitoriul mai subliniază faptul că mesajele inculpatului au fost răspândite prin diverse mijloace de comunicare, de la apariții televizate până la interviuri pe platforme online și postări în rețelele sociale.
Procurorii au identificat o activitate constantă și planificată, prin care Georgescu ar fi încercat să legitimeze, sub pretextul patriotismului, concepte și simboluri interzise de lege.
„Discursurile au avut un caracter repetitiv și sistematic, fiind orientate spre reabilitarea unor personalități istorice condamnate și spre inducerea unei percepții favorabile față de ideologii totalitare”, se mai arată în actul de sesizare a instanței.
Călin Georgescu – de la expert ONU la figură controversată
Călin Georgescu, cunoscut în trecut pentru activitatea sa în domeniul dezvoltării durabile și colaborările cu Organizația Națiunilor Unite, a devenit în ultimii ani o voce influentă în mediile suveraniste și naționaliste din România.
După o perioadă de vizibilitate internațională, acesta a fost promovat în unele cercuri ca potențial candidat la președinție. Ulterior, discursurile sale publice au început să atragă critici dure din partea societății civile și a clasei politice, din cauza mesajelor considerate antidemocratice și revizioniste.
Reacțiile publice și contextul politic
Mai mulți lideri politici și personalități publice au cerut, de-a lungul timpului, retragerea lui Călin Georgescu din viața civică, acuzându-l că „propagă mesaje incompatibile cu valorile democratice”.
Organizațiile neguvernamentale care monitorizează discursul public extremist au avertizat că promovarea unor simboluri și figuri asociate Mișcării Legionare contravine legislației privind interzicerea organizațiilor fasciste și a cultului persoanelor condamnate pentru crime de război.
De altfel, potrivit legii 217/2015, orice act de promovare publică a simbolurilor fasciste sau legionare constituie infracțiune și este sancționat penal.
Ce urmează pentru Călin Georgescu
Procesul va continua în următoarele săptămâni, iar instanța urmează să stabilească termenele pentru audierea martorilor și analizarea probelor.
Până atunci, Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, fiind obligat să respecte toate restricțiile impuse de instanță. Printre acestea se numără interdicția de a părăsi țara, de a lua legătura cu alte persoane implicate în cauză și de a face declarații publice legate de dosar.
Măsura va fi revizuită cel târziu peste 60 de zile, când magistrații vor analiza dacă există motive pentru prelungirea sau ridicarea acesteia.
În cazul în care inculpatul depune contestație, dosarul va fi analizat de o instanță superioară, care va decide dacă menține sau modifică decizia actuală.
O cauză cu impact major în spațiul public
Dosarul lui Călin Georgescu are un ecou puternic în spațiul public, fiind unul dintre cele mai sonore cazuri recente care implică propagarea ideilor fasciste sau legionare. Cazul readuce în discuție limitele libertății de exprimare, responsabilitatea discursului public și raportul dintre istorie și prezent.
Deși inculpatul susține că acțiunile sale au fost motivate de dorința de a apăra valorile tradiționale românești, anchetatorii consideră că declarațiile sale depășesc sfera libertății de opinie și intră în cea a promovării ideologiilor interzise.
Concluzie
Cazul Călin Georgescu continuă să provoace dezbateri aprinse în societatea românească. În timp ce unii îl consideră un om politic marginalizat pentru opiniile sale, alții văd în declarațiile și acțiunile lui o amenințare directă la adresa principiilor democratice.
Instanța urmează să stabilească, în perioada următoare, dacă faptele imputate se confirmă și care va fi soarta juridică a fostului candidat la președinție. Până atunci, măsura controlului judiciar rămâne în vigoare, iar procesul se anunță unul de durată, cu implicații majore asupra modului în care societatea românească abordează trecutul și libertatea de exprimare în contextul democrației actuale.
