Ilie Bolojan îngheață toate veniturile de la 1 ianuarie 2026. Nicio majorare pentru pensii, salarii și alocații – Guvernul invocă lipsa resurselor bugetare
Românii se pregătesc pentru un început de an dificil. Premierul Ilie Bolojan a anunțat, potrivit surselor România TV, că toate veniturile vor fi înghețate în primele luni din 2026, indiferent că este vorba despre pensii, salarii, alocații sau ajutoare sociale. Măsura vine în contextul unui deficit bugetar record și al presiunilor de la nivelul Comisiei Europene pentru reducerea cheltuielilor publice.
Guvernul îngheață toate veniturile la început de an
Conform informațiilor citate, premierul Ilie Bolojan a transmis în cadrul coaliției că nu există fonduri pentru indexarea veniturilor la 1 ianuarie 2026, așa cum prevede legea în mod obișnuit.
„Anul viitor, cel puțin la început, nu vor exista majorări. Guvernul nu are resursele necesare pentru a acoperi creșterile salariale, indexările pensiilor sau majorările de alocații”,
au precizat surse guvernamentale pentru România TV.
În consecință, aproximativ cinci milioane de pensionari nu vor primi indexarea cu rata inflației, iar alocațiile copiilor și ajutoarele sociale vor rămâne la nivelul actual.
Oficialii guvernamentali nu exclud însă posibilitatea unei ajustări în a doua jumătate a anului 2026, dacă situația bugetară se stabilizează și dacă România va reuși să atragă fonduri suplimentare prin PNRR și fondurile de coeziune.
Ilie Bolojan: „Este o perioadă dificilă, dar trebuie să păstrăm echilibrul bugetar”
Premierul Ilie Bolojan a explicat decizia în cadrul unei conferințe comune cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate. România și-a asumat pentru 2025 o țintă de deficit bugetar de 8,4%, iar pentru 2026 se dorește coborârea acestuia la aproximativ 6% din PIB.
„Dacă vom menține disciplina financiară și controlul cheltuielilor, ne propunem să atingem această țintă, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene”,
a declarat premierul.
Bolojan a subliniat că noiembrie și decembrie vor fi luni decisive, deoarece în această perioadă vor fi adoptate măsurile de reducere a cheltuielilor și legea bugetului pentru 2026.
„Vom lua măsuri pentru reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și prioritizarea investițiilor, astfel încât să găsim un echilibru între nevoile sociale și sustenabilitatea bugetară”,
a adăugat acesta.
Ministerul Finanțelor confirmă limitările bugetare
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a detaliat măsurile care vor fi aplicate pentru a ține sub control cheltuielile. Printre acestea se numără plafonarea bugetelor pentru bunuri și servicii și limitarea cheltuielilor instituțiilor publice.
„Am introdus Ordonanța 52 pentru plafonarea cheltuielilor la bunuri și servicii, tocmai pentru a evita derapajele din ultimele luni ale anului. Nu este o măsură populară, dar este necesară pentru a închide anul în limitele deficitului”,
a explicat ministrul.
Nazare a subliniat că, deși situația este complicată, România trebuie să demonstreze stabilitate fiscală în fața Comisiei Europene pentru a evita sancțiuni suplimentare și suspendarea unor fonduri europene.
„Nu ne mai putem permite o țintă de deficit care să nu fie confirmată. Trebuie să arătăm că putem controla bugetul și cheltuielile publice”,
a adăugat acesta.
Discuțiile pentru bugetul pe 2026, programate la finalul lunii noiembrie
Guvernul nu a început încă procesul oficial de consultare pentru bugetul anului viitor. Potrivit Ministerului Finanțelor, dezbaterea proiectului de buget va începe după Consiliul ECOFIN de la jumătatea lunii noiembrie, unde România așteaptă clarificări privind procedura de deficit excesiv și aprobarea noii tranșe din PNRR.
„Nu am demarat efectiv procesul de consultare pentru bugetul anului 2026, dar tindem spre o țintă de 6% din PIB. Multe dintre măsurile luate acum vizează mai degrabă anul 2026 decât finalul lui 2025”,
a precizat Alexandru Nazare.
Impactul asupra populației: fără indexări la început de an
Decizia de a îngheța veniturile afectează direct pensionarii, bugetarii și familiile cu copii. Conform legii, pensiile și alocațiile ar fi trebuit să crească în ianuarie 2026 proporțional cu rata medie anuală a inflației, însă premierul a transmis clar că indexările se amână pe termen nedeterminat.
Specialiștii avertizează că măsura ar putea accentua presiunea asupra gospodăriilor cu venituri mici, în special în contextul creșterii costurilor la utilități și alimente.
În același timp, Executivul speră că disciplinarea fiscală și obținerea de noi fonduri europene vor permite, în a doua jumătate a anului, relaxarea graduală a restricțiilor bugetare.
Guvernul mizează pe stabilitate în fața Comisiei Europene
Premierul Ilie Bolojan a confirmat că România va fi evaluată de Comisia Europeană în cadrul Consiliului ECOFIN din noiembrie privind modul în care a gestionat deficitul excesiv.
„Ne bazăm pe sprijinul Comisiei pentru a recunoaște măsurile adoptate și pentru a ne permite să continuăm atragerea fondurilor europene necesare investițiilor”,
a declarat șeful Executivului.
Oficialii europeni vor analiza disciplinarea fiscală, eforturile de reducere a deficitului și implementarea PNRR, factori care vor influența deciziile privind deblocarea următoarelor tranșe de finanțare.
Concluzie: o iarnă a austerității pentru populație
Decizia de înghețare a veniturilor marchează începutul unui an de austeritate controlată, în care guvernul pune accent pe stabilitatea macroeconomică și credibilitatea externă, în detrimentul creșterilor de venituri.
Românii vor trebui să se adapteze unui început de an fără indexări, în timp ce Guvernul Bolojan caută echilibrul dintre nevoile sociale și cerințele impuse de Bruxelles.
Dacă planul de reducere a deficitului se dovedește eficient, majorările ar putea reveni abia din vara anului 2026, odată cu o posibilă relansare economică.
